evanghelie
/e.van'ge.li.je/Etimologie
Din neogreacă εύαγγέλιον (evangélion).
Definiții
- parte a Bibliei, recunoscută numai de creștini, care cuprinde viața și învățătura lui Cristos.
- evangheliar.
- fiecare dintre capitolele din acestă carte, care se citesc în timpul serviciului religios creștin.
- (glum.) lucrare care cuprinde principiile fundamentale ale unei doctrine.
- (intl.) cazier judiciar, antecedente penale.
Exemple
- Evanghelia după Matei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | evanghelie | evanghelii |
| genitiv-dativ | evangheliei | evangheliilor |
| articulat | evanghelia | evangheliile |
Sinonime: 1-3: (bis.) evangheliar, tetraevanghel, tetraevangheliar