dulcele
/ˈdul.ʧe.le/Etimologie
Din dulce.
Definiții
- forma de singular articulat pentru dulce.
dulce
/'dul.ʧe/Definiții
- ceea ce e plăcut, bun; ceea ce produce plăcere, bucurie.
- perioadă de timp cât este îngăduit credincioșilor creștini să mănânce carne.
- (mai ales la pl.) preparat dulce care se mănâncă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dulce | dulciuri |
| genitiv-dativ | dulcelui | dulciurilor |
| vocativ | dulce | dulciurilor |
| articulat | dulcele | dulciurile |
Proverbe & zicători
- „Până nu guști amarul, nu știi ce e dulcele.”Mâncare și băuturăÎnțelepciune și prostie
- „Cum i-a fost dulcele și amarul!”Timp
- „După ce trece dulcele”Timp
- „Cum ți-a fost dulcele și amarul!”Mâncare și băutură
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică