dușmănește
/duʃ.mə'neʃ.te/Etimologie
Din dușman + sufixul -ește.
Definiții
- în mod ostil, cu dușmănie, ca un dușman.
dușmăni
/duʃ.məˈni/Etimologie
Din dușman.
Definiții
- (v.tranz. și refl. recipr.) a avea sentimente de ură față de cineva (sau de ceva); a (se) urî.
Exemple
- Se dușmănesc de moarte.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | dușmănea | dușmăneau |
Sinonime: 1: se învrăjbi, (se) urî, (se) vrăjmăși, (pop.) (se) îndușmăni, (înv. și reg.) (se) pizmui, (înv.) (se) gilălui, (se) împerechea, (se) nenăvidi, (se) pizmi, (se) urgisi
Antonime: prieteni
Proverbe & zicători
- „Te tocmește dușmănește”Bani și avere
- „La cel ce te dușmănește”Prietenie și dușmănie
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică