← înapoi la căutare

dihorul

/diˈho.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din dihor.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru dihor.

dihor

/diˈhor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din slavă (veche) *dyhorŭ („miros urât”), deoarece animalul se apără răspândind un miros urât. Confer franceză putois, italiană puzzola și latină putorius („sconcs”), din putor („putoare”).

Definiții

  1. (zool.) (Mustela putorius) mamifer carnivor de mărimea unei pisici, cu corpul lung, cu picioarele scurte și cu blană cafenie, care se apără de dușmani răspândind un miros urât.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdihordihori
genitiv-dativdihoruluidihorilor
vocativdihoruledihorilor
articulatdihoruldihorii

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică