← înapoi la căutare

desfătare

/des.fə'ta.re/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din a (se) desfăta.

Definiții

faptul de a (se) desfăta: plăcere mare; încântare, delectare; petrecere, veselie.
desfrâu.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	desfătare	desfătări
genitiv-dativ	desfătării	desfătărilor
vocativ	desfătare	desfătărilor
articulat	desfătarea	desfătările

Proverbe & zicători

„Totdeauna desfătarea Are soră întristarea.”Noroc și soartă
„Totdeauna desfătarea”Timp
„Singurătatea, moartea desfătărilor”Moarte
„Mirenii ai iscodit o mulțime de sărbători spre desfătări”Timp

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică