dascălul
/ˈdas.kə.lul/Etimologie
Din dascăl.
Definiții
- forma de singular articulat pentru dascăl.
Din dascăl.
Din neogreacă δάσκαλος (dáskalos), din greacă διδάσκαλος (didáskalos, „profesor, instructor”) (Cihac, II, 654; Murnu 16; Tiktin; Gáldi 172; Candrea; Scriban). Confer albaneză dhaskalj, bulgară даскал (daskal) și sârbo-croată daskal.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dascăl | dascăli |
| genitiv-dativ | dascălului | dascălilor |
| vocativ | dascălule | dascălilor |
| articulat | dascălul | dascălii |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică