← înapoi la căutare

cață

/'ka.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Confer a acăța.

Definiții

  1. (reg.) băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile.
  2. (fam.) persoană rea și cicălitoare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcațăcațe
genitiv-dativcațeicațelor
vocativcațăcațelor
articulatcațacațele

cățel

/kə'ʦel/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din latină catellus.

Definiții

  1. pui de câine; (p.ext.) pui de animal sălbatic (asemănător cu câinele).
  2. (fig.) om lingușitor și fără scrupule.
  3. fiecare dintre părțile care compun căpățâna de usturoi.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcățelcăței
genitiv-dativcățeluluicățeilor
vocativcățelulecățeilor
articulatcățelulcățeii

căței

/kəˈʦej/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din cățel.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru cățel.

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică