curului
/ˈku.ru.luj/Etimologie
Din cur.
Definiții
- forma de genitiv-dativ singular articulat pentru cur.
Din cur.
Din latină cūlus.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cur | cururi |
| genitiv-dativ | curului | cururilor |
| articulat | curul | cururile |
Sinonime: anus, dos, fund, popou, șezut
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică