curma

Etimologie

Din albaneză kurmue.

Definiții

1. (v.tranz.) (despre sfori, frânghii, legături) a strânge tare, a pătrunde în carne; a strangula.
2. (v.tranz.) a tăia un lemn de-a curmezișul.
3. (v.tranz. și refl.) a (se) frânge, a (se) rupe.
4. (v.refl.) (despre oameni) a se apleca de mijloc.
5. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) întrerupe brusc; a (se) termina.
6. (v.tranz. și refl.) a (-și) pune capăt vieții, zilelor; a (se) omorî.
7. (v.tranz.) a încheia sau a întrerupe o conversație.

Declinare