← înapoi la căutare

curcubetă

/kur.ku'be.tə/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din latină cucurbita.

Definiții

(reg.) dovleac (Cucurbita pepo maxima).
tigvă.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	curcubetă	curcubete
genitiv-dativ	curcubetei	curcubetelor
vocativ	curcubetă	curcubetelor
articulat	curcubeta	curcubetele

Proverbe & zicători

„Când cu curcubeță, când cu gușa lungă.”Natură Noroc și soartă
„Zi frunză, zi curcubeță, tendă nu se-adună”Natură
„Multe-ori se duce curcubeta la fântână, ne-dreaptă”Natură
„Chireasuva vai vinde curcubete”
„Curcubete hârte”Mâncare și băutură

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică