verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină crĕpāre.
Definiții
- (v.intranz. și refl.) (despre obiecte) a se desface (în mod brusc) în mai multe bucăți; a plesni din cauza gerului, a unei lovituri etc.
- (v.tranz.) a sparge, a desface, a despica.
- (v.intranz. și refl.) (despre lucruri elastice) a se rupe (fiind prea tare întins), a plesni; (despre piele) a deveni aspru, cu crăpături.
- (v.tranz.) a întredeschide.
- (v.intranz.) (ir.; despre animale și oameni) a muri.
- (v.intranz.) (peior.) a mânca foarte mult, cu lăcomie (ca un animal).
Exemple
- S-a crăpat pământul.
- A crăpat o vită.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | crăpa | crăpau |
Sinonime: 1: sparge, 2: se deschide, se despica, 3: plesni, (pop.) pocni, 4: întredeschide, 5: deceda, muri, pieri, sucomba
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- faptul de a (se) crăpa.
- spargerea unei membrane din stomacul vitelor, urmată uneori de moartea animalului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | crăpat | crăpate |
| genitiv-dativ | crăpatului | crăpatelor |
| vocativ | crăpatule | crăpatelor |
| articulat | crăpatul | crăpatele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- cu crăpături; plesnit.
- întredeschis.
- (ir.) mort.
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din a crăpa + sufixul -ăt.
Definiții
- (reg.) arșiță, dogoare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | crăpăt | — |
| genitiv-dativ | crăpătului | — |
| vocativ | crăpătule | — |
| articulat | crăpătul | — |