← înapoi la căutare

colibă

/ko'li.bə/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din slavă (veche) koliba.

Definiții

casă mică și sărăcăcioasă.
adăpost provizoriu pentru oameni și uneori, pentru animale, făcut din bârne, din crengi etc. și acoperit cu paie, ramuri etc.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	colibă	colibe
genitiv-dativ	colibei	colibelor
vocativ	colibă	colibelor
articulat	coliba	colibele

Proverbe & zicători

„E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.”Familie Bani și avere
„E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia.”Familie Noroc și soartă
„Din coliba mică se nasc oameni mari.”Familie Noroc și soartă
„E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia”Familie
„Din colibă încă se nasc oameni mari”Noroc și soartă

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică