cocie
/ko'ʧi.e/Etimologie
Din sârbocroată kočija, maghiară kocsi.
Definiții
- (înv. și reg.) trăsură (ușoară).
- căruță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cocie | cocii |
| genitiv-dativ | cociei | cociilor |
| vocativ | cocie | cociilor |
| articulat | cocia | cociile |