verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din bulgară клочи (kloči). Confer friulană clucî.
Definiții
- (v.tranz. și intranz.) (despre păsări) a ședea pe ouă pentru a scoate din ele pui.
- (v.tranz.) (fig.) a pune ceva la cale; a plănui, a urzi (de obicei ceva reprobabil).
- (v.tranz.) a se gândi în tăcere și insistent la ceva.
- (v.intranz.) (fig.) a sta inactiv; a lenevi, a trândăvi.
- (v.refl.) (despre lichide, alimente stătute) a căpăta un miros urât și un gust prost; (p.ext.) a se strica, a se altera.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | clocea | cloceau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- faptul de a (se) cloci.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | clocit | clocite |
| genitiv-dativ | clocitului | clocitelor |
| vocativ | clocitule | clocitelor |
| articulat | clocitul | clocitele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- (despre lichide, alimente) care a căpătat un miros urât și un gust prost (în urma șederii îndelungate); stătut.