← înapoi la căutare

clocit

/klo'ʧit/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din a cloci.

Definiții

  1. faptul de a (se) cloci.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativclocitclocite
genitiv-dativclocituluiclocitelor
vocativclocituleclocitelor
articulatclocitulclocitele

clocit

/klo'ʧit/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a cloci.

Definiții

  1. (despre lichide, alimente) care a căpătat un miros urât și un gust prost (în urma șederii îndelungate); stătut.

cloci

/kloˈʧi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din bulgară клочи (kloči). Confer friulană clucî.

Definiții

  1. (v.tranz. și intranz.) (despre păsări) a ședea pe ouă pentru a scoate din ele pui.
  2. (v.tranz.) (fig.) a pune ceva la cale; a plănui, a urzi (de obicei ceva reprobabil).
  3. (v.tranz.) a se gândi în tăcere și insistent la ceva.
  4. (v.intranz.) (fig.) a sta inactiv; a lenevi, a trândăvi.
  5. (v.refl.) (despre lichide, alimente stătute) a căpăta un miros urât și un gust prost; (p.ext.) a se strica, a se altera.

Declinare

CazSingularPlural
verbcloceacloceau

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică