chiorî
/kjo'rɨ/Etimologie
Din chior.
Definiții
- (v.intranz. și tranz.) a-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă un ochi; (p.ext.) a-i slăbi sau a face să-i slăbească cuiva vederea sau să nu mai vadă (temporar).
- (v.intranz. și tranz.) (reg.) a orbi.
- (v.tranz.) (fig.) a încerca să înșele sau a înșela pe cineva (în legătură cu ceva care poate fi văzut).
- (v.refl.) (fam.) a se uita foarte atent, cu curiozitate, făcând ochii mari; a se holba.
- (v.intranz.) (fig.) (despre surse de lumină) a da o lumină foarte slabă.