chei
/kej/Etimologie
Din franceză quai. Confer bulgară кeи (kei).
Definiții
- construcție amenajată într-un port pentru acostarea, încărcarea și descărcarea vapoarelor, servind, totodată, la consolidarea malului și la apărarea acestuia de acțiunea apelor; (p.ext.) stradă de-a lungul și la marginea unei asemenea construcții.
- platformă construită în lungul unei linii de cale ferată, la înălțimea pardoselii vagoanelor, pentru a ușura încărcarea și descărcarea lor.
- forma de plural nearticulat pentru cheie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | chei | cheiuri |
| genitiv-dativ | cheiului | cheiurilor |
| vocativ | cheiule | cheiurilor |
| articulat | cheiul | cheiurile |