chei (toate sensurile)

Definiția cuvântului „chei”

cheisubstantiv

  1. construcție amenajată într-un port pentru acostarea, încărcarea și descărcarea vapoarelor, servind, totodată, la consolidarea malului și la apărarea acestuia de acțiunea apelor; (p.ext.) stradă de-a lungul și la marginea unei asemenea construcții.
  2. platformă construită în lungul unei linii de cale ferată, la înălțimea pardoselii vagoanelor, pentru a ușura încărcarea și descărcarea lor.
  3. forma de plural nearticulat pentru cheie.

cheiadjectiv

  1. forma de masculin plural pentru chel.

cheisubstantiv

  1. obiect de metal care servește la încuierea sau descuierea unei broaște sau a unui lacăt.
  2. (fig.) procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva; explicație, dezlegare.
  3. unealtă de metal cu care se strâng sau se desfac șuruburile sau piulițele.
  4. mic instrument de metal cu care se întoarce resortul ceasului sau al altor mecanisme; unealtă de metal sau de lemn cu care se întind coarde le unor instrumente muzicale.
  5. (muz.) semn convențional pus la începutul portativului, pentru a indica poziția unei note de o anumită înălțime, și, prin aceasta, a tuturor celorlalte note.
  6. (la pl.) vale îngustă, lipsită de albie majoră, între doi pereți înalți și abrupți, acolo unde apa râului, întâlnind roci compacte, exercită o puternică eroziune în adâncime.