cerceta
/ʧeɾ.ʧeˈta/Etimologie
Din latină circitare.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) examina cu atenție; a (se) observa, a (se) controla.
- (v.tranz.) a studia, a consulta.
- (v.tranz.) a căuta.
- (v.tranz.) a căuta să afle; a se informa; a iscodi.
- (v.tranz.) a întreba, a chestiona.
- (jur.) a face o cercetare; a ancheta.
- (v.tranz.) (pop.) a vizita.
Exemple
- A cerceta locurile.
- A cerceta problema.
- Am cercetat toate documentele.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | cerceta | cercetau |
Antonime: 1: analiza, examina, 2: consulta, examina, studia, 3: căuta, 4: informa, 6: ancheta