ceas

/ʧe̯as/

substantiv?gen neutru

Etimologie

Din slavă (veche) časŭ („oră”).

interval de timp egal cu 60 de minute; oră.
spațiu, distanță care se poate parcurge în timp de o oră.
fiecare dintre cele 24 de părți în care este împărțită o zi și care sunt marcate pe cadranul și cu acele unui ceasornic; (p.ext.) bătaie a ceasornicului, când acele cadranului ajung la unul dintre punctele principale ale cadranului.
moment, clipă; timp, vreme.
timpul dinaintea sau din cursul unui eveniment.
aparat care servește la determinarea și măsurarea timpului în limitele unei zile; ceasornic.
aparat în formă de ceas, ale cărui limbi înregistrează mișcarea, viteza, consumul; contor.
slujbă religioasă săvârșită la anumite ore din zi.

/ˈʧe̯a.sul/

substantiv?

Din ceas.

„A se da de ceasul morții.”Moarte Timp — A fi obsedat la maximum de un gând
„N-aduce anul ce aduce ceasul.”Timp Noroc și soartă — despre repeziciunea cu care pot interveni schimbările de situație
„Nu știe nimeni când îi bate ceasul.”Moarte Timp
„Se dă cu capul de ceasul morții.”Moarte Timp — Îl frământă o chestiune arzătoare
„Nu aduce anul ce aduce ceasul; când va vrea norocul să-și întoarcă pasul; nu aduce anul ce aduce ceasul.”Timp Noroc și soartă
„Ziua ceas și ceasul clipă.”Timp
„I-a bătut ceasul norocului.”Noroc și soartă Timp
„Ceasul a sosit, voinicul n-a venit.”Timp Noroc și soartă
„S-a dus înainte de a-i bate ceasul.”Moarte Timp
„Venea ca ceasul cel rău.”Timp
„Ziua ceas și ceasul clipă”Timp
„A se da de ceasul morții”Moarte
„A băga în ceasul morții”Moarte
„Ceasul umblă, lovește”Timp
„I-a venit vremea dar nu i-a venit ceasul”Timp Noroc și soartă

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică