cătușă

Etimologie

Din *cată (< latină catta „pisică”) + sufixul -ușă. Alternativ din latină cattus („pisică”) (Pușcariu 321; Candrea-Dens., 293; DAR). Rezultatul normal, *cat sau cata s-a pierdut, ca și derivația cătușe („pisică”), (cu sufixul -uș), menționat într-un glosar din secolul XVIII și în mai multe toponime (Dealul-Cătușii, termen din Bărbătești, Argeș; Cătușa, termen din Felești, Covurlui; Căteasca, Argeș).

Definiții

1. fiecare dintre cele două inele metalice, legate între ele printr-un lanț, cu care se leagă uneori mâinile (și picioarele) arestaților.
2. (bot.) (Ballota nigra) plantă erbacee meliferă, cu flori albastre-violacee și cu miros greu.

Exemple

• Ucigaș prins în cătușe.

Declinare

Sinonime: 1: (la pl.) fiare (pl.), (pop.) obezi (pl.), verigi (pl.), zăvoare (pl.), (înv.) bente (pl.), piedici (pl.), 2: (bot.) (reg.) cebare