căpitan

Etimologie

Din italiană capitano, rusă капитан (kapitan). Confer maghiară kapitány.

Definiții

1. grad de ofițer superior locotenentului și inferior maiorului; persoană care are acest grad.
2. (urmat uneori de determinările „de vas”, „de șlep”, „de remorcher”) comandant al unei nave militare, comerciale sau de pasageri.
3. (înv.) persoană care comanda o oștire sau o parte a ei; comandant.
4. căpetenie (de haiduci, de hoți etc.).
5. (sport) jucător care în timpul unei competiții este reprezentantul și conducătorul echipei din care face parte.

Declinare