câștigul

/kɨʃˈti.gul/

substantiv?

Etimologie

Din câștig.

Definiții

forma de singular articulat pentru câștig.

câștig

/kɨʃˈtig/

substantiv?gen neutru

Etimologie

Din verbul a câștiga.

Definiții

ceea ce câștigă cineva.

Declinare

Caz	Singular	Plural
nominativ-acuzativ	câștig	câștiguri
genitiv-dativ	câștigului	câștigurilor
vocativ	câștigule	câștigurilor
articulat	câștigul	câștigurile

Sinonime: beneficiu, profit, venit, (prin Transilv.) mirișug, (înv.) ghelir, product, spor, (reg. fig.) mană, salariu, afacere, avantaj, chilipir, folos, pricopseală, profit, (Transilv. și Maram.) haznă, (fam. și ir.) scofală

Antonime: pagubă, pierdere

Proverbe & zicători

„Câștigul și paguba sunt frați de cruce.”Bani și avere Familie
„Câștigul e sarată bun, dar nu iese capul”Bani și avere
„Câștigul și paguba sunt frați de cruce”Bani și avere
„Nu se alege câștigul din pagubă”Bani și avere
„Cum îți este lucrul, așa și câștigul”Muncă și lene Bani și avere

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică