bucăți
/bu.kəˈʦi/Etimologie
Din bucată.
Definiții
- (v.tranz.) (pop.) a îmbucătăți.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bucățea | bucățeau |
Din bucată.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | bucățea | bucățeau |
Din bucată.
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică