bacău
/baˈkəw/Etimologie
Din maghiară bakó („călău”).
Definiții
- (folosit numai în expresia a-și găsi bacăul)
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | bacău | — |
| articulat | bacăul | — |
Proverbe & zicători
- „Toată lelea își are Băcăul ei”Femeie și bărbat
- „A-și găsi Bacău”Noroc și soartă
- „A arăta Bacăul cuiva”Vorbă și tăcere
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică