băieți
/bə.jeˈʦi/Etimologie
Din băiat.
Definiții
- forma de plural nearticulat pentru băiat.
Din băiat.
Din băiat.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | băiețea | băiețeau |
Etimologie necunoscută. Cuvânt obscur. Sensul primitiv pare a fi fost acela de "hamal"; confer băiat "picolo", băiat de prăvălie: intrase ca băiat într-o prăvălie. Dacă este într-adevăr așa, ar putea să se identifice cu vreun cuvânt latin de tipul baiulator ("hamal"); pentru aceasta ar trebui să se presupună că verbul baiulare a suferit o schimbare de tipul *bailare (certificată de italiană baila) > *bailiare > bailliare. Plecând de la *balliator, derivația lui băiat este normală (confer împărat < imperator). Este de asemenea posibil să fie vorba de un *ba(i)liatus, cum par să indice calabr. vajazzu ("sclav", "țăran") bajazza ("servitoare"; "femeie ușoară"), latină medie bailetus ("servitor"), probabil rezultat al unei contaminări cu va(r)let și latină medie baietus ("paj"), atestat într-o glosă irlandeză; confer și latină baiulus, de unde a provenit neogreacă βαϊουλος > βαιλας ("servitor").
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | băiat | băieți |
| genitiv-dativ | băiatului | băieților |
| vocativ | băiatule | băieților |
| articulat | băiatul | băieții |
Sinonime: 1: (înv. și pop.) făt, (reg.) prunc, 2: fiu
Antonime: fată
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică