atârna
/a.tɨrˈna/Etimologie
Din prefixul a- + târn. Etimologie necunoscută. O origine latină este posibilă: latină tornāre.
Definiții
- (v.intranz.) a sta suspendat, a cădea liber în jos (fiind prins sau suspendat de ceva).
- (v.tranz.) a agăța, a suspenda de un cârlig, de un cui etc., lăslăsând să cadă liber în jos.
- (v.refl.) a se agăța de cineva sau ceva.
- (v.intranz.) a se apleca spre pământ sub o povară sau din lipsă de putere.
- a avea o anumită greutate (relativ mare); a cântări (mult).
- (v.intranz.) a depinde de cineva sau de ceva.
Exemple
- Pe perete atârnă un tablou.
- Se atârnă de crengi ca să nu cadă.
- Crengile atârnă de rod.
- Totul atârnă de el.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | atârna | atârnau |
Sinonime: 1: agăța, 2: spânzura, sta, 3: se agăța, se apuca, se prinde, se ține, (pop.) se anina, (reg.) se tăgârța, 1: apleca, 1: depinde