arbore
/'ar.bo.re/Etimologie
Din latină arbŏr, arborem < inevitabil din proto-indo-europeană *er(ə)dʰ- („înalt; a crește”). Înrudit cu catalană arbre, franceză arbre, italiană albero, occitană arbre și portugheză árvore.
Definiții
- (bot.) nume generic dat pentru orice plantă cu trunchi înalt și puternic, lemnos și cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană.
- (tehn.) organ de mașină care primește și transmite o mișcare prin rotația în jurul axei sale.
- (mar.) (rar) catarg.
Exemple
- Un arbore înalt.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | arbore | arbori |
| genitiv-dativ | arborelui | arborilor |
| vocativ | arbore | arborilor |
| articulat | arborele | arborii |
Sinonime: 1: (bot.) copac, pom, (înv. și pop.) lemn, 2: (tehn.) fus, 3: (mar.) catarg