arborele
/ˈar.bo.re.le/Etimologie
Din arbore.
Definiții
- forma de singular articulat pentru arbore.
Din arbore.
Din latină arbŏr, arborem < inevitabil din proto-indo-europeană *er(ə)dʰ- („înalt; a crește”). Înrudit cu catalană arbre, franceză arbre, italiană albero, occitană arbre și portugheză árvore.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | arbore | arbori |
| genitiv-dativ | arborelui | arborilor |
| vocativ | arbore | arborilor |
| articulat | arborele | arborii |
Sinonime: 1: (bot.) copac, pom, (înv. și pop.) lemn, 2: (tehn.) fus, 3: (mar.) catarg
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică