apuca
/a.pu'ka/Etimologie
Din latină aucupare.
Definiții
- (v.tranz.) a prinde, a lua, a înșfăca, a înhăța (cu mâna).
- a pune mâna (în grabă) pe ce are la îndemână; a lua, a-și însuși ceva la repezeală.
- (v.refl.) a se prinde, a se agăța, a se ține (cu mâinile) de ceva sau de cineva.
- (v.tranz.) (fig.) (despre stări fizice sau sufletești) a-l cuprinde; a-l copleși.
- (v.tranz.) a ajunge la timp pentru a găsi pe cineva sau ceva care este gata să plece.
- (v.tranz.) a trăi atâta, încât să poată cunoaște pe cineva sau să fie martor la ceva.
- (v.intranz.) a primi ceva prin tradiție; a moșteni un obicei, o deprindere etc.
- (v.tranz. și refl.) a începe să facă ceva; a fi pe punctul de a face ceva; a întreprinde ceva.
- (v.tranz. și intranz.) a se îndrepta, a se deplasa într-o anumită direcție.
Exemple
- Apuca de mânecă.
- Apuca o creangă.
- Voia s-apuce trenul.
- Apuca vremuri grele.
- Așa a apucat.
- Așa am apucat de la părinți.
- Se apucă de lucru.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | apuca | apucau |
Sinonime: 1: lua, înhăța, prinde, 2: lua, 3: agăța, 4: cuprinde, 3: moșteni, 4: începe