ana

/ˈa.na/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Origine necunoscută.

frânghie de care sunt suspendate cârligele carmacelor.
frânghie cu plute care se agață de marginea superioară a mrejelor și a altor plase pescărești.

„A purta de la Ana la Caiafa.”Vorbă și tăcere — A duce cu vorba
„Le muți de la Ana la Caiafa.”Vorbă și tăcere Minciună și înșelăciune — Muți lucruri dintr-un loc în altul dar nu la-ndemână
„A purta pe cineva de la Ana la Caiafa.”Vorbă și tăcere
„Dă masai ana pe un poponeț.”
„În ziua de Ana-Foca gâlca soarele în apă”Natură
„Bată-l maica Ana”Vorbă și tăcere
„Al tot umblă de la Ana la Pilat.”Vorbă și tăcere
„Ana Bobana”
„Al tot umblă de la Ana la Pilat”Vorbă și tăcere

Sursă: Wikiquote — Proverbe românești (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică