← înapoi la căutare

îneca

/ɨ.neˈka/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din în + neca (înv. „a ucide” < latină nĕcāre).

Definiții

  1. (v.refl. și tranz.) a muri sau a face să moară prin sufocare în apă (sau în alt lichid).
  2. (v.refl.) (despre nave) a se scufunda.
  3. (fig.) a se cufunda, a se afunda.
  4. (v.tranz.) (despre ape) a inunda un loc, o arătură etc.
  5. (fig.) a copleși, a înăbuși.
  6. (v.refl. și tranz.) a (se) sufoca, a (se) înăbuși.
  7. (v.tranz.) (despre plâns, lacrimi) a podidi (împiedicând respirația).
  8. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru îneca.

Exemple

  • Se îneacă în verdeață.

Declinare

CazSingularPlural
verbînecaînecau

Sinonime: 2: scufunda, 4: inunda, 6: asfixia

înec

/ɨˈnek/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din verbul a îneca (derivat regresiv).

Definiții

  1. moarte prin sufocare în apă (sau în alt lichid); înecăciune.
  2. revărsare mare de ape; inundare, inundație; puhoi.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativînecînecuri
genitiv-dativîneculuiînecurilor
vocativîneculeînecurilor
articulatîneculînecurile

înec

/ɨˈnek/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din îneca.

Definiții

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru îneca.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru îneca.

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică