îndoială

/ɨn.doˈja.lə/

substantiv?gen feminin

Etimologie

Din a îndoi + sufixul -eală.

„Nu e nici o îndoială”Înțelepciune și prostie
„Orice se aude, pururea cu îndoială, până”Vorbă și tăcere
„Pe uscat cu siguranță, pe apă cu îndoială. Vezi din amân”Natură
„Îndoiala la orice și bănuiala de orice te face să cerce”Înțelepciune și prostie

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică