împăcare
/ɨm.pə'ka.re/Etimologie
Din a împăca.
Definiții
- acțiunea de a (se) împăca și rezultatul ei; împăciuire, împăcăciune.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | împăcare | împăcări |
| genitiv-dativ | împăcării | împăcărilor |
| vocativ | împăcare | împăcărilor |
| articulat | împăcarea | împăcările |