verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din italiană salutare < latină salutare.
Definiții
- (v.tranz. și refl. recipr.) a face un gest sau a rosti o formulă uzuală de politețe, de respect, de simpatie etc. la întâlnirea cu cineva sau la despărțire.
- (v.tranz.) a-și manifesta bucuria, aclamând pe cineva.
- (v.tranz.) (fig.) a primi cu entuziasm o idee, o acțiune.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru saluta.
Exemple
- L-a salutat la întâlnire.
- Salut hotărârea luată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | saluta | salutau |
Sinonime: 1: (reg.) noroci, (prin Maram.) salutări, (înv.) săruta
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză salut.
Definiții
- formulă sau gest de politețe cu care se salută.
- alocuțiune cu care se salută o adunare, un oaspete oficial.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | salut | saluturi |
| genitiv-dativ | salutului | saluturilor |
| articulat | salutul | saluturile |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru saluta.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru saluta.
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din șal + sufixul -uț.
Definiții
- diminutiv al lui șal.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | șăluț | șăluțuri |
| genitiv-dativ | șăluțului | șăluțurilor |
| vocativ | șăluțule | șăluțurilor |
| articulat | șăluțul | șăluțurile |