înțelegi

Etimologie

Din înțelege.

Definiții

1. forma de persoana a II-a singular la prezent pentru înțelege.
2. forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru înțelege.

Etimologie

Din latină intĕllĭgĕre.

Definiții

1. (v.tranz.) a-și face, a avea o idee clară și exactă despre un lucru, a pătrunde, a cuprinde cu mintea; a pricepe.
2. a-și da seama de ceva.
3. a pricepe o limbă străină.
4. a constata, a vedea, a observa, a băga de seamă.
5. a gândi, a reflecta, a concepe.
6. (v.refl. recipr.) a ajunge la învoială, a cădea de acord, a se împăca, a conveni cu cineva.
7. a conviețui în bună învoială, a se înțelege, a se învoi.
8. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru înțelege.
9. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru înțelege.

Exemple

• A înțeles sensul celor citite.
• Cine nu înțelege de cuvânt, o pățește.
• Înțelegi franceza?
• Nu înțelegi să mă lași în pace?
• Pur și simplu nu înțeleg cum a dispărut.
• Nu înțeleg de ce s-a întâmplat astfel.
• Se înțeleg asupra prețului.
• Se înțeleg bine împreună.

Declinare

Sinonime: 1: percepe, pricepe, sesiza, (fig.) pătrunde, dumeri, 2: asculta, 3: cunoaște, pricepe, ști, 4: auzi, pricepe, 5: -și explica, pricepe, concepe, 6: conveni, se învoi, (pop.) se ajunge, se uni, pactiza, (prin Munt.) se îndogăți, (Ban.) se toldui, (înv.) se lovi, pristăni, se târgui, se tocmi, veni, (grecism înv.) se simfonisi, 7: se împăca, (pop.) se îngădui, se învoi, (reg.) se pogodi, (prin Ban.) se bărăbări, (Transilv. și Ban.) se nărăvi