întâmpina
/ɨn.tɨm.piˈna/Etimologie
Din în- + tâmpină.
Definiții
- (v.tranz.) a-i ieși cuiva înainte pentru a-l primi.
- (v.tranz. refl. recipr.) (înv. și reg.) a (se) întâlni.
- (v.tranz.) (fig.) a i se ivi cuiva necazuri, obstacole în calea unei realizări.
- (v.tranz.) (fig.) a suporta; a face față unor cheltuieli, unor obligații.
- (v.tranz.) (înv.) a ieși cu oaste în calea dușmanului pentru a-l ataca.
- (v.intranz. și tranz.) (înv.) a replica, a răspunde.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | întâmpina | întâmpinau |