îngropa
/ɨn.gro'pa/Etimologie
Din în + groapă.
Definiții
- (v.tranz.) a băga un mort în groapă (respectând un anumit ceremonial); a înmormânta, a înhuma, a astruca.
- (v.tranz. și refl.) a (se) băga în pământ, a (se) acoperi cu pământ.
- (v.tranz.) a mușuroi o plantă.
- (fig.) a (se) cufunda în ceva sau undeva astfel încât să fie acoperit din toate părțile; a (se) înfunda.
- (v.refl.) a se instala într-un loc retras, întrerupând legăturile obișnuite cu lumea; a se înmormânta.
Exemple
- Ce ai îngropat acolo?
- Îngropase fața în palme.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | îngropa | îngropau |
Sinonime: 1: înmormânta, 1: (înv.) semăna, 3: afunda, cufunda, înfunda
Antonime: deshuma, dezgropa, dezmormânta