← înapoi la căutare

împelița

/ɨm.pe.li'ʦa/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din în- + peliță (= pieliță).

Definiții

  1. (v.refl.) (înv.) a se întrupa, a se încarna.

Declinare

CazSingularPlural
verbîmpelițaîmpelițau

împelițat

/ɨm.pe.li'ʦat/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a (se) împelița.

Definiții

  1. afurisit, blestemat.

împelițatul

/ɨm.pe.li'ʦa.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din împelițat.

Definiții

  1. dracul.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativîmpelițatîmpelițați
genitiv-dativîmpelițatuluiîmpelițaților
vocativîmpelițatuleîmpelițaților
articulatîmpelițatulîmpelițații

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică