zăbavnic
/zə'bav.nik/Etimologie
Din slavă (veche) zabavĩnŭ.
Definiții
- (înv.) care zăbovește, care întârzie; zăbovitor.
- încet, greoi.
Proverbe & zicători
- „La gură mai zăbavnic și la slujbă mai pripelnic”Vorbă și tăcereMuncă și lene
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică