zăgaz
/zə'gaz/Etimologie
Din sârbocroată zagata, zagatiti.
Definiții
- stăvilar, baraj.
- (fig.) opreliște, îngrădire, piedică, obstacol.
- lac sau iaz format de apa pe care barajul o împiedică să curgă; braț derivat dintr-o apă curgătoare; scoc.
- întăritură de protecție făcută în țărmul unui râu pentru ca apa să nu facă stricăciuni; dig.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | zăgaz | zăgazuri |
| genitiv-dativ | zăgazului | zăgazurilor |
| vocativ | zăgazule | zăgazurilor |
| articulat | zăgazul | zăgazurile |