Definiția cuvântului „zăgaz”
zăgaz — substantiv
- stăvilar, baraj.
- (fig.) opreliște, îngrădire, piedică, obstacol.
- lac sau iaz format de apa pe care barajul o împiedică să curgă; braț derivat dintr-o apă curgătoare; scoc.
- întăritură de protecție făcută în țărmul unui râu pentru ca apa să nu facă stricăciuni; dig.