vâslă
/'vɨs.lə/Etimologie
Din slavă (veche) veslo.
Definiții
- unealtă de lemn cu ajutorul căreia se conduce o ambarcație, formată dintr-o parte mai lată, care lovește apa, și dintr-o coadă lungă, de care ține vâslașul; ramă, lopată.
- (reg.) coardă de viță de vie cu câțiva ciorchini, care se păstrează pentru iarnă.
- mănunchi de spice câte poate cuprinde secerătorul cu mâna.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vâslă | vâsle |
| genitiv-dativ | vâslei | vâslelor |
| vocativ | vâslă | vâslelor |
| articulat | vâsla | vâslele |