viorea
/vi.oˈre̯a/Etimologie
Din vioară + sufixul -ea, -ică.
Definiții
- (bot.) toporaș.
- (bot.) (Scilla bifolia) plantă erbacee din familia liliaceelor, din al cărei bulb cresc două-trei frunze lunguiețe și o tulpină care poartă flori albastre, roz sau albe.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | viorea | viorele |
| genitiv-dativ | viorelei | viorelelor |
| vocativ | viorea | viorelelor |
| articulat | vioreaua | viorelele |
Sinonime: Viola odorata: (bot.) toporaș, violetă, (rar) violă, (reg.) călțunaș, cârligel, cocoșel, garoafă, găurea, micsandră, micșunea, nemțoaică, tămâioară, vioară, floare-domnească, flori-mărunte (pl.), flori-mărunțele (pl.), zambilă-de-câmp, Viola alpina: (bot.) toporaș, viorică, (reg.) micșunea-de-munte, Viola hirta: (bot.) (reg.) micșunea, tămâioară, toporași (pl.), Scilla bifolia: (bot.) (rar) scila (art.), (reg.) mereoară, zambilă