← înapoi la căutare

urmare

/ur'ma.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din urma.

Definiții

  1. acțiunea de a urma și rezultatul ei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativurmareurmări
genitiv-dativurmăriiurmărilor
articulaturmareaurmările

urmări

/ur.məˈri/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din urmă + sufixul -ări.

Definiții

  1. (v.tranz.) a merge, a se deplasa, a fugi după cineva, pe urmele cuiva (pentru a supraveghea, pentru a ajunge, a prinde).
  2. (v.tranz.) a ține pe cineva sub observație; a supraveghea.
  3. (v.tranz.) a face demersuri judiciare împotriva cuiva.
  4. (v.tranz.) a se conduce după un anumit principiu, după o anumită concepție călăuzitoare.
  5. (v.tranz.) a însoți pe cineva sau ceva cu privirile, cu gândul.
  6. (v.tranz.) a privi ceva în mișcare, în desfășurare.
  7. (v.tranz.) (fig.) a obseda, a chinui, a tortura.
  8. (v.tranz.) a studia o problemă, o temă, activitatea cuiva etc. cu un anumit scop (practic).
  9. (v.tranz.) a asculta cu atenție o expunere orală, executarea unei compoziții muzicale etc.
  10. (v.tranz.) a avea drept scop, a tinde la...

Declinare

CazSingularPlural
verburmăreaurmăreau

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică