următor
/ur.mə'tor/Etimologie
Din a urma + sufixul -ător.
Definiții
- care urmează după cineva sau ceva (în spațiu sau în timp).
- care este arătat în cele ce urmează.
- (înv.) care urmează întocmai un sfat, o poruncă.
Din a urma + sufixul -ător.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | următor | următori |
| genitiv-dativ | următorului | următorilor |
| vocativ | următorule | următorilor |
| articulat | următorul | următorii |
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică