substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Definiții
- acțiunea de a urma și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | urmare | urmări |
| genitiv-dativ | urmării | urmărilor |
| articulat | urmarea | urmările |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din urmă + sufixul -ări.
Definiții
- (v.tranz.) a merge, a se deplasa, a fugi după cineva, pe urmele cuiva (pentru a supraveghea, pentru a ajunge, a prinde).
- (v.tranz.) a ține pe cineva sub observație; a supraveghea.
- (v.tranz.) a face demersuri judiciare împotriva cuiva.
- (v.tranz.) a se conduce după un anumit principiu, după o anumită concepție călăuzitoare.
- (v.tranz.) a însoți pe cineva sau ceva cu privirile, cu gândul.
- (v.tranz.) a privi ceva în mișcare, în desfășurare.
- (v.tranz.) (fig.) a obseda, a chinui, a tortura.
- (v.tranz.) a studia o problemă, o temă, activitatea cuiva etc. cu un anumit scop (practic).
- (v.tranz.) a asculta cu atenție o expunere orală, executarea unei compoziții muzicale etc.
- (v.tranz.) a avea drept scop, a tinde la...
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | urmărea | urmăreau |