tușă
/'tu.ʃə/Etimologie
Din franceză touche.
Definiții
- mică piesă de metal pe care este imprimată o literă, o cifră sau un semn convențional, fixată la capătul unei pârghii articulate a mașinii de scris, de calculat, de cules.
- clapă la orgă sau la pian.
- limită regulamentară a unor terenuri sportive (trasată cu o linie vizibilă).
- scoatere a mingii dincolo de tușă și repunerea ei în joc.
- lovitură care atinge pe adversar, la jocul de scrimă.
- felul de a aplica culoarea cu pensula pe pânza unui tablou, care definește stilul unui pictor.
- (pop. și fam.) mătușă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | tușă | tușe |
| genitiv-dativ | tușei | tușelor |
| vocativ | tușă | tușelor |
| articulat | tușa | tușele |