substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din latină tussis.
Definiții
- act reflex format dintr-o inspirație scurtă urmată de o expirație bruscă și zgomotoasă, de intensitate și frecvență variabile (însoțită de expectorații), cauzat de îmbolnăvirea aparatului respirator, de alunecarea în trahee a unor corpuri străine etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | tuse | — |
| genitiv-dativ | tusei | — |
| vocativ | tuse | — |
| articulat | tusea | — |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din franceză touche.
Definiții
- mică piesă de metal pe care este imprimată o literă, o cifră sau un semn convențional, fixată la capătul unei pârghii articulate a mașinii de scris, de calculat, de cules.
- clapă la orgă sau la pian.
- limită regulamentară a unor terenuri sportive (trasată cu o linie vizibilă).
- scoatere a mingii dincolo de tușă și repunerea ei în joc.
- lovitură care atinge pe adversar, la jocul de scrimă.
- felul de a aplica culoarea cu pensula pe pânza unui tablou, care definește stilul unui pictor.
- (pop. și fam.) mătușă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | tușă | tușe |
| genitiv-dativ | tușei | tușelor |
| vocativ | tușă | tușelor |
| articulat | tușa | tușele |