trăsnet

/ˈtrəs.net/

substantiv?gen neutru

Etimologie

Din a trăsni + sufixul -et.

descărcare electrică, însoțită de o lumină vie și de un zgomot puternic, care are loc între doi nori sau între un nor și pământ sau obiecte de pe pământ.

„Cerul curat de trăsnet nu se teme.”Natură
„Unde mânia cu putere se împreună, acolo trăsnetul mai tare sună.”Natură Înțelepciune și prostie
„Și cerbul se spăimântează, când trăsnetul trăsnește”Natură
„Trăsnetul te sperie, iar ploaia te păfugă”Natură

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică