← înapoi la căutare

tempera

/ˈtem.pe.ra/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din italiană tempera.

Definiții

  1. culoare obținută prin amestecarea unor coloranți cu lianți pe bază de substanțe albuminoase sau gelatinoase.
  2. procedeu de pictură care întrebuințează asemenea culori.
  3. pictură realizată prin acest procedeu.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativtempera
genitiv-dativtemperei
articulattempera

tempera

/ˈtem.pe.ra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză tempérer, latină temperare.

Definiții

  1. (v.tranz. și refl.) a (se) potoli, a (se) modera, a (se) domoli (un sentiment, o acțiune, o dorință etc.).
  2. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru tempera.

Exemple

  • Vântul s-a mai temperat.

Declinare

CazSingularPlural
verbtemperatemperau

Sinonime: (se) modera, (se) atenua, (se) potoli, (se) domoli

temperă

/tem.peˈrə/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din tempera.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru tempera.

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică