Etimologie

Din turcă tabla.

Definiții

1. tavă sau măsuță pe care își poartă marfa plăcintarii, rahagiii etc.
2. (reg.) tavă de servit.

Declinare

Etimologie

Din slavă (veche) tabla (cu sensuri după franceză table).

Definiții

1. placă metalică, de grosimi diferite, folosită la învelitul caselor, la fabricarea vaselor, a unor ambalaje și a altor obiecte.
2. placă de lemn, de piatră sau de metal pe care se scriu, se gravează sau se zugrăvesc anumite indicații, firme, date; tăblie.
3. placă de lemn dreptunghiulară, vopsită în negru, pe care se scrie cu cretă, mai ales la școală și la universitate; tabelă.
4. tabel.
5. (reg.) bucată de pământ semănată.
6. strat de legume.
7. (mai ales la pl.) joc de noroc între două persoane, cu două zaruri și cu treizeci de puluri, care se mută de-a latul a douăzeci și patru de săgeți incrustate sau pictate pe fundul celor două compartimente ale unei cutii de lemn; partidă dintr-un astfel de joc.

Declinare